| |
Information on identification |
| Ref. code: | DJ-F-00510 |
| Ref. code AP: | DJ-F-00510 |
| Title: | PAROHIA BISERICII OBEDEANU DIN CRAIOVA |
| Creation date(s): | 1845 - 1935 |
| Level: | niv.Fond |
| |
Information on extent |
| Number: | 62 |
| Running meters: | 0.30 |
| Archival Material Types: | dosare, registre |
| |
Information on context |
| Name of the creator / provenance: | Parohia Bisericii Obedeanu Craiova |
| Administration history: | Biserica Obedeanu din Craiova, ctitorie boierească a paharnicului Constantin Obedeanu, fost consilier imperial al Olteniei sub austrieci şi fost caimacam al Olteniei – a fost zidită din temelie la 1748 cu toată cheltuiala şi osteneala sa. De la început a hotărât ca această ctitorie să fie mănăstire, pentru care scop a înzestrat-o din marea lui avere, cu 8 moşii din venitul cărora se întreţinea mânăstirea cu personalul ei, compus din 3 preoţi şi un diacon, (până în 1889). Prin testamentul din 24 martie 1753, Constantin Obedeanu lăsa moşiile din: Giurgiţa, Soca, Tencănău, Sularii, Hamaradia, Mogoşani (Gorj), Albeşti şi Işalniţa. După moartea soţiei sale, singurul lor fiu Dumitrache a luat din mâna epitropilor administrarea bisericii şi a închinat-o prin actul din august 1759 către episcopul Grigorie al Râmnicului Noului Severin. În 1767 închina biserica ca metoh Sfintei Episcopii a Râmnicului. Sub această stăpânire ea a servit ca reşedinţă episcopilor. Sub administraţia Episcopiei biserica Obedeanu şi-a făcut marea ei reputaţie atât prin bogăţia odoarelor bisericeşti cât şi prin marile ei venituri care-i dădeau posibilitatea să fie în fruntea bisericilor bogate.
Vlădica Chesarie, cărturarul, Episcop al Râmnicului pune bazele „Şcoalei obşteşti” pentru învăţătura poporului românesc şi face la Craiova prima şcoală de învăţătură cu un dascăl sloven şi unul grec. În 1803 Şcoala de învăţătură obştească de la mănăstirea Obedeanului, a fost recunoscută şi organizată prin hrisovul domnesc al lui Constantin Vodă Ipsilanti ca şcoală pentru „fiii boierilor, cât şi a altora din scăpătate obraze”. În 1822 şcoala a devenit şcoală publică sub numele de „Şcoala Domnească” cu curs primar şi secundar, cu dascăli plătiţi din fondurile averilor Bisericii Obedeanu în care tinerimea Craiovei învăţa limba română, franceză şi elenă. Aceasta este prima şcoală românească din Oltenia (Parohia Bisericii Obedeanu, dos. 52, f. 26,28).
Până în 1863 biserica a funcţionat ca biserică de sine stătătoare întreţinând pe lângă şcoală şi un spital de bolnavi săraci.
În 1863 averile bisericii au fost secularizate de stat ea fiind întreţinută ca biserică de stat până în 1893 când pe baza legii clerului mirean a fost declarată biserica parohială a parohiei Obedeanu (dos. 52/1924, f. 28).
În anii 1895 – 1903 Col. Vasile Obedeanu şi urmaşii familiei Obedenilor desfăşoară un lung proces contra statului – înaintea instanţelor judecătoreşti de la Craiova şi Bucureşti - pentru recuperarea celor opt moşii lăsate de paharnicul Obedeanu, proces ce a fost câştigat definitiv de stat. |
| Source of transfer: | Nicolăescu Gheorghe, preot Craiova |
| |
Information on content and structure |
| Contains also: | Fondul de arhivă deţine 62 u.a. din perioada 1845-1934.
Documentele cuprind informaţii privind întreţinerea şi dotarea bisericii cu mobilier şi cu încăperi pentru slujitorii bisericii, folosirea unei părţi din lemne pentru încălzirea soldaţilor otomani încartiruiţi în şcoală (dos. 4/1850), achitarea salariilor personalului bisericii şi şcolii Obedeanu, desfăşurarea serviciului divin
În anul 1849 în incinta bisericii se pune la dispoziţie o cameră pentru Şcoala de cântăreţi condusă de Ioan Mihuleţu (dos. 3/1849).
O altă categorie de documente se referă la alegerea epitropilor şi numirii de personal, alegerea consilierilor adunării parohiale, activitatea organizaţiilor educative – acţiuni de propagandă antialcoolică şi educaţie civică .
În urma rapoartelor înaintate de preotul paroh Sachelar Const. Ionescu, Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice şi în urma vizitei efectuată de N. Ghica – Budeşti, N. Iorga şi D. Onciu (Preşedinte al Monumentelor Istorice) biserica a fost declarată monument istoric prin înaltul decret regal 1719/2 iulie 1915. În anul 1924 Comisia Monumentelor Istorice oferă un ajutor pentru reparaţii în valoare de 73.000 lei . Lipsită de venituri biserica face apel la enoriaşi pentru a contribui la întreţinerea ei. În 1932 epitropii bisericii se adresează celor 800 de familii din parohie de a scoate din lipsuri biserica, ce e „o podoabă preţioasă pentru trecutul istoric-cultural al neamului nostru”: „ În dorinţa ca paraua săracului să se poată împleti cu diamantul bogatului ne permitem a ne adresa tuturor, rugându-vă călduros şi chiar, a vă înscrie fiecare cu obolul ce poate şi îl lasă inima”. La fond se află şi documentele referitoare la procesul întocmit statului de moştenitorii paharnicului C. Obedeanu. |
| System of arrangement: | cronologic pe probleme |
| |
Conditions of access and use |
| Access regulations: | conform art. 28 şi art. 30 din Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, modificată, completată şi republicată şi a Regulamentului Sălilor de Studiu ale Arhivelor Naţionale |
| Reproduction conditions: | xerox; aparat foto personal (fără blitz) |
| Language: | română |
| Finding aids: | Inventar: 863 |
| |
Additional comments |
| Ident instituție/persoană responsab. descriere: | S.J.A.N. Dolj – Mihaela Dudu |
| Status continut descriere: | Finalizată |
| Datele creării, revizuirii sau anulării: | 8.06.2016 |
| |
Usage |
| End of term of protection: | 12/31/1965 |
| Permission required: | Nu este cazul |
| Physical Usability: | Fără restricții |
| Accessibility: | Public |
| |
URL for this unit of description |
| URL: | http://cautare-b.arhivelenationale.ro/cautare-b/detail.aspx?ID=265551 |
| |