OT-F-00091 PREFECTURA JUDEŢULUI ROMANAŢI, 1830-1950 (niv.Fond)

Archive plan context

 

Information on identification

Ref. code:OT-F-00091
Ref. code AP:OT-F-00091
Title:PREFECTURA JUDEŢULUI ROMANAŢI
Creation date(s):1830 - 1950
Level:niv.Fond
 

Information on extent

Number:6001
Running meters:80.54
Archival Material Types:dosare, registre
 

Information on context

Name of the creator / provenance:OCÂRMUIREA JUDEŢULUI ROMANAŢI, ADMINISTRAŢIA JUDEŢULUI ROMANAŢI, PREFECTURA JUDEŢULUI ROMANAŢI, COMITETUL PROVIZORIU AL JUDEŢULUI ROMANAŢI
Collection period:1830 - 1950
Administration history:Judeţ cu vechi şi adânci rădăcini în pământul nostru românesc, poate singurul care prin denumirea sa aminteşte de originea noastră, Romanaţiul a fost eliminat de pe harta ţării în februarie 1968, cu prilejul noii împărţiri administrativ-teritoriale care trebuia să corecteze erorile celei din 1950, când România fusese împărţită în regiuni şi raioane, situaţie ce nu corespundea cu specificul şi tradiţia noastră. Având o suprafaţa de 3.500 km.2, el era aşezat în colţul de sud-est al Olteniei, între Olt şi Dunăre, şi era unul din marile grânare ale ţării. Chiar stema lui avea în prim plan un snop de grâu ce simboliza bogăţia de grâne din Câmpia Romanaţiului şi a Olteţului, de mare fertilitate, propice culturii cerealelor. Incontestabil, desfiinţarea acestui judeţ a însemnat în primul rând scoaterea din limbajul administrativ-geografic, economic, dar mai ales din vorbirea curentă a unui toponim cu o valoare deosebită pentru istoria noastră prin semnificaţia lui semantică Aşa cum spunea Nicolae Iorga, importanţa numelui Romanaţi consta în faptul că el a fost „un teritoriu locuit de români în mijlocul pădurii cumene şi în faţa pătrunderii slave ale vechilor sârbi”, ceea ce constituie un autentic document de intensă şi permanentă locuire a românilor în stânga Dunării. După numele ţării, Romanaţi este una din puţinele denumiri geografice, care include denumirea poporului nostru, toponim ce defineşte în acelaşi timp şi o unitate administrativ-teritorială de ordinul I - judeţul. Dar referitor la etimologia judeţului Romanaţi, s-au emis mai multe ipoteze, unele fiind însă departe de adevăr, plasate poate cu intenţia de a scoate Romanaţiul din „matca” lui şi a-l aşeza acolo unde nu a fost şi nu va fi niciodată. Se ştie că acest judeţ, a fost printre puţinele care a păstrat şi conservat urme şi vestigii romane şi desigur, nu întâmplător, Al. Odobescu, cunoscător al antichităţilor acestui judeţ, spunea că Romanaţiul „a fost însemnat pentru eternitate cu ştampila colonilor romani din Dacia”. Din acest punct de vedere, dar şi din altele pe care le vom semnala mai jos credem că rădăcina „Roman” este cu siguranţă un nume etnic (etnonim) şi în nici un caz unul calendaristic (antroponim). În monumentala sa lucrare, „Istoria Romanilor din Dacia Traiana", vol. I, 1914, pag. 300, istoricul A.D. Xenopol scrie: „ Nu numai numele capitalei, dar şi cel al întregului judeţ este roman, anume Romanaţi, care nu vine de la Româ-naţi cum credea istoriografia noastră mai veche ci de !a vechiul nume al satului numit astăzi Recica şi care se chema la Romani, Romula sau Romuna, de unde Romanaţi ca în vechile documente sau Romanaţi astăzi prin adăugarea sufîxului "atis" alipit pe lângă nume.” Cu câteva rânduri mai jos, Xenopol face precizarea că acest judeţ este „cel mai bogat în păstrarea de vechi denumiri". Răsfoind Dicţionarul istoric, arheologic şi geografic al României”, 1938, alcătuit de O. G. Lecca, găsim la paginile 445 - 446 următoarele: „Judeţul Romanaţi este unul din cele mai bogate în rămăşiţe romane, pe teritoriul lui trecând drumul cel mare de la Dunăre spre munte. Numele care apare în documente în sec. XV vine poate de la Romula - Romuna sau de la un nume personal, Roman - Romanaţi...”. Citind cu atenţie scrisoarea pe care revoluţionarii de la Islaz o adresează caracalenilor la 10 iunie 1848, găsim şi aici câteva precizări care trebuie reţinute: „Primii coloni care au venit din Roma spre a popula Dacia, fură stabiliţi în acest district, care conservă numele Romanaţi (născuţi la Roma)... Pământul acestui judeţ, închide în sânul său o mulţime de suveniri şi de monumente care atestă glorioasa origine a noastră. Mişcarea ce s-a pornit în judeţul vostru va regenera patria noastră şi istoria va ilustra paginile sale cu
devotamentul acestor demni descendenţi ai Romanilor.” Deci într-un judeţ unde romanitatea a fost puternică, lăsând urme adânci, unde vestigiile romane au trezit interesul arheologilor de ieri şi de azi, este greu de crezut, că numele de Romanaţi nu ar avea legătură cu originea noastră, iar rădăcina „Roman” nu ar fi un etnonim. Şi în situaţia că am admite ipoteza potrivit căreia a existat un conducător, un voievod, un cneaz cu numele de Roman, de la care judeţul şi-ar fi luat denumirea, cred că nu întâmplător şi-a luat acest nume, într-o zonă de puternică influenţă romană cu nume care nici astăzi nu s-au şters (Romula -Malva şi Sucidava - Celei). De fapt numele de Romanaţi îl găsim consemnat pentru prima dată în actul de danie acordat mănăstirii Govora de către Radu cel Mare, din 1 august 1496 , din timpul lui Radu cel Mare, dar acest judeţ este puternic legat de numele unificatorului de ţară Mihai Viteazul care avea la Caracal curte domnească. Pe multe din hrisoavele şi scrisorile emise de el se poate citi Din curţile noastre de la Caracal, iar în Romanaţi, unde în toamna lui 1598 îşi stabileşte tabăra (Caracal), avea 23 de sate, proprietatea sa, aşa cum reiese din hrisovul emis la Târgovişte la data de 6 septembrie 1598. Câţiva ani mai târziu, un alt domnitor, Grigore Ghica va folosi curtea domnească de la Caracal, unde va ierna în 1667 pentru că cele din Bucureşti şi Târgovişte nu erau pregătite de iarnă. Din anul 1839, instituţia administrativă din fruntea judeţelor a fost ocârmuirea, în perioada următoare cunoscând mai multe modificări, atât în privinţa denumirii, cât şi a atribuţiilor sale. Începând cu anul 1864, conducerea judeţelor s-a făcut de către prefectură, care a funcţionat, trecând şi ea printr–o serie de transformări, până în anul 1950. Palatul administrativ s-a construit în anul 1870 iar în 1874 s-a instalat prefectura. Astăzi acolo funcţionează Primăria municipiului Caracal.
 

Information on content and structure

Contains also:Documente cuprinse în acest fond sunt variate: adrese, circulare, chestionare, contracte, dări de seamă, decizii, hotărâri, instrucţiuni, inventare, memorii, ordine, planuri, porunci, rapoarte, tabele etc. ce conţin o mare diversitate de informaţii, din toate domeniile de activitate, aflate şi într–o cantitate apreciabilă. Precum: administraţie: împărţiri administrativ–teritoriale, înfiinţări, desfiinţări şi arondări de localităţi, lucrări edilitare, construiri şi reparări de localuri, înfiinţări de instituţii şi servicii şi funcţionarea acestora, colonizări ale populaţiei, abuzuri ale unor funcţionari; –economice: întreprinderi industriale şi producţii obţinute (mori, ateliere), întreprinderi naţionalizate, prăvălii, târguri şi bâlciuri, arendări de venituri, aprovizionarea populaţiei, comerţ, preţurile produselor, suprafeţe însămânţate, culturi şi producţii obţinute, împroprietării cu pământ, inventare agricole, învoieli agricole, proprietari de maşini; –social: condiţii de muncă şi de viaţă, conflicte de muncă la oraşe şi sate, plângeri, contestaţii, forme de luptă, încălcări ale proprietăţii, boieri, muncitori agricoli străini; -financiar: venituri şi cheltuieli, bugete ale localităţilor, conturi de gestiune, taxe şi impozite, state de plată ale angajaţilor prefecturilor şi unităţilor subordonate; –politic: referiri la activitatea reprezentanţilor unor partide şi ai organizaţiilor locale, aspecte ale mişcărilor legionară şi comunistă, campanii electorale şi participarea la alegeri; –cultural:– înfiinţări şi funcţionări de instituţii culturale, de şcoli, construcţii, reparaţii şi dotări ale şcolilor, manuale, premii şcolare, biserici şi mănăstiri, personalul didactic şi bisericesc; –armata: miliţia pământeană, construcţii şi reparaţii de carantine, rechiziţii, mobilizări, recensăminte ale tinerilor, încartiruiri, pagube de război, rezistenţa împotriva ocupaţiei germane, aplicarea convenţiei de armistiţiu; –sănătate: boli, bolnavi, măsuri profilactice, carantină, starea de sănătate a populaţiei, ajutoare sociale, pensii; –drept: delicte, emigranţi, cetăţeni străini şi regimul lor, acordarea de paşapoarte, arestări; –istorie: evacuaţii din Dobrogea de Sud şi Basarabia, răscoala din 1907, alte mişcări locale, participarea locuitorilor la războaie, ridicarea de monumente ale eroilor.
UD - FP Position (Classification system) (Link):OT-F-00091 PREFECTURA JUDEŢULUI ROMANAŢI (Clasă)
 

Conditions of access and use

Archive/building:OT S.J.A.N. Olt
Access regulations:conform prevederilor Legii 16/1996 republicatã
Reproduction conditions:conform Legii 16/1996 republicată şi a regulamentului sălilor de studiu din Arhivele Naţionale
Grafia:chirilică
Finding aids:125, 126, 127
Finding aid file:OT-I-00125-Prefectura jud. Romanati. 1830-1840.pdf
OT-I-00126-Prefectura jud. Romanati. 1850-1919.pdf
OT-I-00127-Prefectura jud. Romanati. 1920-1950.pdf
 

Usage

Permission required:Nu este cazul
Physical Usability:Fără restricții
Accessibility:Public
 

URL for this unit of description

URL:http://cautare-b.arhivelenationale.ro/cautare-b/detail.aspx?ID=270309
 
Home|Shopping cartno entries|Login|de en fr it nl sl ar hu ro
Online queries in archival fonds - Centrul Regional București